Bancul zilei: Sinceritatea la interviul de angajare

Patronul unei companii discuta cu un tanar care cauta de lucru:
- In primul rand, firma noastra este obsedata de curatenie, zice patronul. V-ati sters picioarele pe covoras inainte de a intra aici?
- O, da! Bineinteles…
- In al 2-lea rand, continua patronul, cerem colaboratorilor nostri sinceritate. Nu exista niciun covoras la intrare…

Semafor

   Semaforul canadian.
   Când îl vezi prima dată te lasă mască la câte becuri are și pentru că e pe partea cealaltă a intersecției.

CuCURuz

  După o lună în care am încercat sa uit părțile urâte din tara de obârșie și să descopăr noua lume în care am ajuns, m-am gândit să mai citesc niscavai știri din România.

  Am deschis paginile de web a unor ziare cu tiraj național și mi-am aruncat privirea pe titlurile pe care le poți găsi doar în presa românească.

  Am aflat imediat că nu s-a schimbat mai nimic de când am plecat. În toape ziarele pe prima pagină puteam citi despre divorțul dintre Cocostârcă și Quasimodo pe de o parte și Querida și Gipsy King-ul românesc pe de altă parte.

  Rulez rotița mouse-ului și deodata îmi sare in ochi un titlu : " INCREDIBIL: A ajuns la spital cu un ştiulete în fund!"...mi-am adus aminte de Scufiță și de filmul "Jack ASS" în care un tâmpit și-a bagat o mașinuță în dos și apoi s-a dus la doctor să vadă de ce îl doare. Bineînțeles că tâmpitul a facut chestia asta pe mulți bani.

Bancul zilei: Pofta chinuitoare

Un vanator s-a dus in padure si fara sa-si dea seama l-a prins noaptea si s-a ratacit. Batea vantul, era frig si ploua, iar el, disperat, mergea ca sa se incalzeasca, fara sa mai stie unde se afla.
Intr-un tarziu vede undeva o lumina si tot mergand catre ea ajunge la un canton silvic.
Bate la usa si apare padurarul:
- Te-ai ratacit - spune omul si il pofteste in casa. Este tarziu, ramai aici pana dimineata cand iti arat drumul. Pana atunci stai la masa cu noi, dar avem numai mamaliga cu branza.
Vanatorul era obosit si flamand, pentru ca mersese toata ziua fara sa manance.
Dupa ce mananca o vreme, intreaba:

"Cum e acolo ?"

  Întrebarea  întrebatoare care e pe buzele tuturor celor cu care am vorbit în ultima lună și jumătate!

  Păi să încep cu începutul...

  După un zbor de zece ore în două reprize, într-un avion plin de indieni(un fel de țigani borâți de ai noștri din mahala) am aterizat în noua viață plini de speranțe.

  Am terminat repede formalitațile vamale și am încarcat singur în doua cărucioare  cele zece genti burdușite. Spre surprinderea mea nu am văzut niciun romulan care să tragă de noi, dacă vrem să ne care bagajele, cum era pe Otopeni.