Zâna Măseluță

   Corpul omenesc este minunat ! Cu cât învațăm mai mult despre el ne dăm seama cât de puțin știm de fapt. Este  extraordinar cum se autoprotejează la frig și la căldură excesivă sau cum lupta împotriva bolilor. Dar niciodată nu am să înteleg de ce oamenii au fost înzestrați cu dinții pe care îi avem! Nu există o durere mai mare pe lumea asta decât aia de dinți. Îmi aduc aminte ultima dată cînd m-a durut o măsea aproape că nu mai puteam să judec coerent.

   Astăzi am fost la cabinetul Zînei Măseluță, care îmi este prietenă, pentru a rezolva niste căriuțe. Eu sunt foarte curajos din fire așa că am plecat spre cabinet voios. Cum mă apropiam tot mai mult, zambetul meu  începea să dispară. Am intrat în cabinet ca un ogar bătut cu coada între picioare. Pentru o clipă am sperat că nu e acolo dar colega ei mi-a spus că e în birou.

   Am intrat la Zâna Măseluță în birou și am mai stat la taifas. Sincer să fiu cred că i-aș fi povestit un roman numai să mai amân un pic momentul. Dar dupa vreo zece minute nu am avut ce să mai fac pentru că m-a invitat pe scaun. Da acel scaun! Scaunul torturii!

  M-am așezat, cu inima cât un purice, așteptând ca un copil să fiu pedepsit pentru obrazniciile făcute. Apoi a urmat "-Gura mare", o lumină puternică ce m-a orbit și anestezia. M-am prins de brațele scaunului atât de  strâns de am crezut că o să rămân cu ele în mână.

  După o pauză în care eu am devenit din ce în ce mai neliniștit a început tortura. 

"-Gura mare"

"-Aaaa"

"-Mai mare"

"-Aaaaaa"

"-Mai mare un pic"

   Aproape că mi-am întors gura pe dos! La mine în gură au încaput : un aspirator, o oglindă, două degete și o freză! Nici nu știam că am o gură așa mare! Mă gândesc că aș putea să dobor recordul boului care și-a băgat în gură 200 de țigări! Fluieratul frezei îl simțeam pe șira spinării. Nu cred că există un sunet mai oribil ca ăsta al frezei. După freză a urmat o altă ustensilă care vibra. Și nu vă gîndiți că exagerez cînd spun că vibra. Cred că "scula" respectivă poate face orice femeie fericită dacă e folosită în alt scop.

  La un moment dat a început să mă doară, așa că Zâna Măseluță a trebuit să suplimenteze anestezicul. Pe mine tot mă durea, așa ca a mai pus ceva. Nu îmi vinea să cred că după ce a bagat destul anestezic cât să leșine un cal, pe mine tot mă durea. Am strâns brațele scaunului de aproape le-am înnodat și am lăsat-o pe Zână să-și termine treaba.

  Pe toată perioada am încercat să mă gândesc la altceva dar șuieratul frezei nu mă lăsa în pace și mă aducea cu picioarele pe pământ. La un moment dat, când eu nu mai speram, am auzit ca prin vis : "-Gata am terminat"! Nu îmi venea să cred.

  Partea nasoală e că trebuie să mai vin și în altă zi. Dar până atunci am timp să îmi revin. Noroc de Zâna Măseluță care știe că eu sunt curajos și își dă silința să-mi facă șederea pe scaunul torturii cât mai plăcută!